1. Cine o sa-i stie parolele de la conturile deschise pe internet?
2. Dar de la profilul de pe Facebook, Hi5 sau alta retea de socializare?
Cum fac ca mostenitorii sa intre in posesia bunurilor virtuale ale acelei persoane?!?! (inclusiv nume de domenii)?
Cateva raspunsuri se pot gasi, in cazul in care mai sunt persoane prevazatoare sau care vad lumea in negru.
In primul rand haideti sa urmarim clipul de mai jos in care Lilian Edwards, profesoara de la Universitatea din Sheffield atinge problema.
Putem imparti problema in 3 sectiuni diferite:
a) Numele de domenii. In cazul unor nume de domenii generice, nu e o problema sa iti schimbi cine este titularul numelui, daca ai acces la contul de administrare al domeniilor. Pentru a da acea parola, vezi punctul c.
In cazul domeniilor .ro unde suntem mai catolici decit papa si domeniile “par a fi date pe viata” , acestea ar putea fi transferate prin acordul de transfer.
O intrebare interesanta este daca ar putea fi incluse intr-un testament si daca ROTLD ar trebui sa faca transferul in baza acestuia. In opinia mea cred ca da, atita vreme cit contractul de inregistrare de domenii nu este unul “intuitu personae". Ar fi bine niste politici clare din partea RoTLD si in aceasta privinta. (de ex. in cazul unui domeniu .eu nici macar nu se pune problema - vezi politicile de schimbare a detinatorului)
b) Conturile diverselor servicii de E-Mail, IM, retele sociale. Aici practic relatia dintre client si furnizorul serviciului este reglementata de acel contract pe care il "semnezi" la inregistrare.
In practica situatia depinde de la cat de legat este contul respectiv de persoana ta. Contul de tipul nume_utilizator@serviciu.com sau pagina Hi5 sau Facebook este, in mod logic, strict legata de persoana ta - ca atare ar fi ciudat ca altii sa le foloseasca dupa deces (ceva de genul fals privind identitatea)
Situatia depinde de furnizori:
- Facebook are un forumular special prin care o pagina poate fi “pastrata in memorie".
- Yahoo afirma ca va sterge tot, iar adresa email nu este transmisibila.
Dar aici intervin si chestiuni legate de protectia datelor personale (deci mostenitorii de drept ar putea cere stergerea datelor personale pastrate), sau chiar de proprietate intelectuala asupra emailurilor scrise. (A existat un caz in 2005 cand familiei unui militar decedat in Irak, i s-a refuzat accesul la e-mail-urile lui de pe Yahoo - dupa un proces le-au recuperat insa)
c) Alte servicii protejate prin parola. Cea mai simpla varianta ar fi in acest caz transmiterea parolei catre mostenitori - care se poate face oficial prin testament sau chiar direct. Exista deja servicii digitale ce ofera aceste tipuri de servicii, printre ele numarandu-se Legacy Locker.
