Poate că cea mai mare realizare după inventarea roţii şi descoperirea electricităţii este Internetul. Această reţea informatică a ajuns atât de răspândită şi importantă încât constituie coloana vertebrală a lumii cotidiene. Dacă - prin absurd - internetul nu ar mai funcţiona, majoritatea activităţilor umane ar deveni ineficiente sau nu ar mai funcţiona deloc.
     
Totodată Internetul a adus omului de rând posibilitatea de a ieşi din anonimat. Fiecare îşi poate expune acum ideile şi părerile personale fără prea mult efort. Fiecare utilizator al internetului l-a folosit cel puţin odată pentru a socializa cu alte persoane. IM, site-uri de socializare, blog-uri: toate oferă posibilitatea de a te face cunoscut şi a-ţi face prieteni noi.

Avântul tehnologic din ultimele decenii a acordat omului mai mult timp pentru a se putea concentra asupra părţii sale afective. Iar rezultatul final este unul dezastruos: mai toată lumea este tristă. Haideţi să vedem însă şi de ce.

"Pe mn nu ma iubejte nimeni"
Poate cel mai invocat motiv al tristeţii este insuccesul în dragoste. Ori iubim pe cineva fără ca acel cineva să ne împărtăşească sentimentele, ori dragostea pe care acel cineva ne-o oferă nu este suficientă. Şi da, acest sentiment este un motiv destul de serios de a te plânge. Până la urmă, dacă stăm bine să ne gândim, totul în viaţă se învârte in jurul acestuia. Degeaba ai bani, dacă nu ai pe cineva să-ţi fie alături. Degeaba ai o maşină bengoasă dacă nu ai nicio p***ă pe care să o plimbi cu ea.

Şi eu am ţinut la multe fete până acum fără ca sentimentul să fie reciproc. De obicei am reuşit să mă aproprii foarte de ele, să le "intru sub piele", să le cunosc secretele însă nu am putut trece de bariera unei bune prietenii. Tind să dau vina pe faptul că, la vârsta adolescenţei, oamenii pun accent mai mult pe aspectul fizic decât pe restul calităţilor unui om. Observ că fetele sau băieţii care arată bine au parte de un surplus de admiratori în timp ce ceilalţi rămân de obicei "pe dinafară".

De fapt cred că nici măcar nu avem dreptul să ne plângem de acest lucru, atâta vreme cât suntem integri din punct de vedere corporal. Atunci când mai discut cu cineva şi îl aud plângându-se că nimeni nu se uită la el/ea, stau şi mă întreb ce ar trebui să facă persoanele care chiar au motiv să se plângă de acest lucru, cum ar fi cazul de mai jos:


Mă întreb dacă Nick Vujicic, omul din clipul de mai sus, s-a plâns vreodată că nicio fată nu s-a uitat la el. Deşi s-ar putea să mă acuzaţi de sadism că spun asta, săracul om nu poate nici măcar să-şi facă singur o labă. Să poţi însă, cu toate acestea, să spui "I am happy" atunci când nu ai nici mâini şi nici picioare... ei bine, asta chiar că e ceva. De fiecare dată când urmăresc acest clip mă întreb: de ce p**a mea se tot plâng ăştia?

Nu însemn nimic pentru nimeni
Un alt motiv pentru care lumea este tristă. Ce e ciudat aici e că pe mulţi îi văd lăudându-se cu propria valoare în timp ce pe de altă parte se plâng de faptul că sunt prea nesemnificativi pentru ceilalţi. Am observat că de acest "sindrom" suferă în special fetele şi chiar mă apucă râsul să mai văd câte un profil de Hi5 în care pe poze scrie că "sunt fată fitzoasă şi valoroasă" iar la descrierea ei apare câte un text de-ţi dau lacrimile.

Oricum aş lua-o ştiu că dacă mi-aş da duhul acum unii nu s-ar bucura deloc să afle acest lucru. Şi acest lucru se aplică în cazul fiecăruia dintre noi. E drept că moartea unei simple persoane nu stârneşte un val prea mare (asta numai dacă moartea ei nu este una spectaculoasă) şi e şi normal (totuşi suntem 6,7 miliarde de oameni - ce înseamnă un om în minus sau în plus?), însă până la urmă şi unui pustnic i se duce lipsa atunci când acesta dispare subit.


Aş fi vrut să scriu mai mult însă nu îmi mai vin în cap şi alte motive care cauzează tristeţea generală asupra oamenilor. Ce e clar e că astăzi e la modă să fii trist, aşa cum în anii 70 - 80 (când hipioţii erau în vogă) era la modă să fii vesel. Citisem pe blogul cuiva cum că, după al doilea război mondial, erau la modă comediile în timp ce azi, pe vreme de pace sunt la modă filmele de acţiune; probabil aşa se explică şi schimbarea de temperament a oamenilor. Aştept să veniţi şi voi cu alte motive pentru care majoritatea persoanelor sunt triste şi dacă aceste motive sunt sau nu întemeiate